De ce nu merg relaţiile (fizică uşor digerabilă)

Dragi cititori, parcurgând acest post, veţi găsi răspunsul la una dintre vechile enigme ale Universului, alaturi de găurile negre şi de unicul Big Bang. Ca un absolvent de două facultăţi ce sunt, vă voi oferi o explicaţie ştiinţifică, termodinamică, o abordare entropică a relaţiilor dintre oameni. Pentru că orice formulă matematică introdusă într-un text reduce la jumătate numărul de cititori, mi-am luat libertatea de a vă oferi o explicaţie grafică, şi, totuşi, ştiinţifică, a procesului. Să lăsăm vorbăria şi să trecem, pas cu pas, la defalcarea etapelor:

1. Oamenii se schimbă. Constant, datorită experienţelor proprii, a celorlalţi, a şcolii, a serviciului, a soţului/soţiei, copiilor. Schimbarea asta are loc, pentru un ochi observator (SRI = Sistem de Referinţă Inerţial), aproape brownian, haotic, cu creşterea entropiei, conform figurii de mai jos:

1

 

Fiecare linie şerpuită reprezintă un om, iar traiectoria sa, schimbarile lui de-a lungul vieţii, de la naştere, până la moarte. Din considerente didactice desenul nu este la scară.

2. Oamenii sunt sociali. În consecinţă, reprezentarea de mai sus este una idealistă, în care traiectoria niciunui om nu se intersectează cu traiectoria altui om, ceea ce în realitate este imposibil. Aşadar, pe teren, figura s-ar transpune în felul următor:

2

 

Permanent ne lovim de alţi oameni, ne intersectăm cu ei, ne ajutăm, ne duşmanim, ne scoatem ochii, dar interacţionam. Intrăm în viaţa cuiva ca amic, partener, coleg, şef sau subaltern şi, în acelaşi fel nemilos de indiferent, ieşim şi lăsăm în urmă o amintire sau nici atât.

3. Să urmărim acum exemplul izolat, idealist, a doi oameni care interacţionează:

4

 

Au evoluat, s-au schimbat, şi întâmplarea a făcut ca ei să interacţioneze într-un fel sau altul: la bar, la şcoală, la serviciu, pe strada. Intersecţia marcată cu cerc roşu nu e cu nimic mai specială decât oricare din intersecţiile de la punctul 2, dintre oricare două linii şerpuitoare. Să vedem acum care este cursul lucrurilor, pe axa timpului.

3.a. Fiecare îşi urmează cursul lui. Au interacţionat, acum e momentul ca viaţa fiecăruia să continue, independent, brownian:

3

 

Acesta este mersul termodinamic al lucrurilor. Nimeni şi nimic din natură nu poate determina ca aceşti doi oameni să îşi petreacă restul evoluţiei împreuna. Este doar un  nod din cele de la punctul 2.

3.b. Cei doi rămân împreună. În mod idealist şi romantic, aş putea spune, reprezentarea grafică a doi oameni care îşi urmează calea împreună ar arăta astfel:

5

 

Dar – si aici intervine acel click mental necesar ca să înţelegeţi fenomenul – o astfel de evoluţie este termodinamic imposibilă. O mişcare browniană organizată este un oximoron, un paradox ştiinţific, ca şi perpetuum mobile sau ca sticla lui Klein: imposibil de realizat în 3 dimensiuni. Aşadar, o relaţie în care partenerii rămân împreună poate fi reprezentată grafic doar astfel:

6,unde săgeţile roşii reprezintă constrângerile, forţele antientropice necesare pentru conservarea cuplului. După cum observaţi, ca în orice sistem termodinamic închis, aceste forţe tind să scadă în intensitate cu trecerea timpului până la anularea lor, iar disoluţia este inevitabilă:

7Sper că am reuşit să vă lămuresc, dragi consumatori de ştiinţă, şi vă aştept să ne intersectăm în următorul episod.

 

Advertisements

About zer0taiat

Random blog
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

2 Responses to De ce nu merg relaţiile (fizică uşor digerabilă)

  1. koast says:

    Interesanta expunerea ta, insa incompleta. Ai tratat numai cazul in care interactiunile au nevoie de forte exterioare pentru conservarea cuplului. Intr-o abordare “chimica”, exista si cazuri mai fericite, in care relatia se pastreaza printr-o forta interioara, de la sine.

    Ca la scoala, sa incepem cu legatura ionica. Exista un membru al relatiei, o particula a interactiunii care are un surplus de ceva. Celalalt membru are un deficit de acel ceva. La intalnirea lor, se face transferul acelui ceva, ambele entitati ajungand intr-o stare ce le forteaza la convietuire printr-o atractie. Totusi, atractia e destul de orbeasca, intrucat se petrece la fel intre orice particula cu exces si orice alta particula avida de acel ceva.

    Putin mai romantic, avem legatura covalenta. Aici nu exista transfer, ci punere in comun. Se formeaza astfel o legatura trainica, stabila in toate formele de agregare. Dar nici aici situatia nu e prea fericita. Cand unul dintre parteneri este mai lacom dupa bunurile puse in comun, incepe si le trage dispre partenerul mai bleg, ceea ce numim legatura polara. Pentru a evita discriminarile, mentionam si legatura nepolara, in care doi parteneri de acelasi tip se leaga intre ei.

    Modelul brownian, propus de tine, nu explica prea bine formarea legaturilor intre mai multi parteneri, deoarece ar fi nevoie de forte proportional mai mari pentru a mentine toate particulele pe acelasi drum. Modelul chimic, in schimb, explica foarte usor astfel de legaturi multiple.

    Pe modelul ionic, exista particule care pur si simplu au prea mult din acel ceva, incat isi permit sa satisfaca nevoile unui numar mai mare de parteneri de la polul opus.

    Mult mai intersant insa, modelul covalent explica un alt tip de legatura multipla, in care o particula de un anumit tip se uneste cu MAI MULTE particule de alt tip, IN ACELASI TIMP. Interesant la aceste legaturi e ca particulele au tot felul de pozitii si aranjamente spatiale, care de care mai complicate. La extrem, avem moleculele formate din zeci, sute de atomi, numite molecule organice. Cred ca de aici deriva si cuvantul orgie.

  2. Pingback: Oameni şi Google | Expunem prostia, ca sa stim sa ne ferim de ea

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s